Ultima etapa

Ma trezeste Alex la 8.30 pentru ca telefonul meu n-a reusit s-o faca la ora 7.00. Ne grabim sa-i eliberam pe ceilalti de care suntem legati si la ora 9.00 iesim in golf sa cautam vantul.

Perspectivele nu sunt prea roz pentru ca vantul care 4-5 noduri si Allegro atinge maxim 2,5 noduri. Daca nu se mai ridica nu prea avem sanse la o clasare buna. Astazi suntem primii la start, inaintea IRC si ORC International si reusim, gratie lui Alex, o trecere a liniei inaintea favoritilor. Observam ca Red Rose, barca cea mai bine clasata la ORC Club 3 este in urma noastra, insa intr-o ora vantul slabeste si mai mult si suntem depasiti de multe barci.

Urmeaza 2 ore chinuitoare in care Alex sta la carma speculand fiecare adiere si rotire a vantului, Cornel si Oana alearga la cabestane si la sarturi unde ajuta la trecerea coltului de scota, iar eu casc ochii si ma mut dintr-un bord in altul. Invat cat pot si compar stilul de navigatie al celorlalti. Spre exemplu, ne apropiem de o Bavaria 36 care merge cu velele prea inchise si reusim sa o depasim pana la baliza din vant.
Atunci cand nu alearga pe punte, Oana ne alimenteaza cu sandwichuri, napolitane, cafea si apa si asa a fost la fiecare cursa. Dimineata mancam cu totii, apoi noi ceilalti ieseam pe punte sa pregatim plecarea, in timp ce ea spala vase, facea cafeaua pentru drum, sandwichurile si avea timp sa impacheteze si ganneckerul. Toate ridicarile gennakerului au fost fara cusur. Oana la prova lega colturile, Cornel ridica funga, iar Alex era la scota. Sa tot stai la carma cu ochii la baliza sau la alte barci fara sa ai grija la ceea ce se intampla pe punte.

Dupa ce dublam baliza din vant ridicam pentru ultima oara gennakerul si “gonim” cu 3 noduri la inceput, apoi cu 2 spre linia de sosire. Avem de ocolit o insulita, apoi trebuie sa ne lasam spre tribord spre portul nostru, Petra. Cei cu spinankere sunt mai rapizi decat noi. Luna e ceva mai in fata si se lupta cu ele insa rezultatul e incert.

Incepem sa ne gandim la ce urmeaza, adica cisterna cu motorina care va sosi in port la ora 17.00, iar acum e 15.50 la ce urmeaza sa facem seara daca plecam sau nu spre Halkidiki cu motorul etc.. Doar Cornel ne reaminteste ca mai avem o ora din regatta si ca trebuie sa o traim din plin.

La final, am ramas pe locul 7 la clasa noastra, ORC Club3, si pe 24 la general. Daca ar fi vorbit mai mult in engleza, probabil ne-am fi dat seama de mai multe balbaieli ale organizatorilor. Asa am sesizat doar cateva, cum ar fi: intr-o etapa, arbitrul de la baliza din vant nu a notat corect barcile care o dublau, la festivitatea de premierea au vorbit numai in greaca si alte mici lucruri. Una peste alta, regatta a fost bine organizata, iar ai nostri mai au ceva de invatat de la greci, si organizatorii si participantii.

Am asteptat un an aceasta regatta si iata ca se apropie de final. Au trecut aproape 2 saptamani de cand am plecat din Mangalia si au fost foarte frumoase. Cu un asemenea echipaj e imposibil sa nu te simti bine.
Allegro intra intr-o noua etapa a calatoriei. La noapte vom pleca spre Halkidiki, unde se va face schimbul de echipaj de echipajul. Vor pleca Alex si Cornel si vor veni Dana si Alexandru. Adica urmeaza etapa de relaxare, balaceala, plimbat copilul etc… abia astept!
Ultima etapa va fi intoarcerea acasa, dura, cu vant tare din fata, dar despre asta vorbim mai tarziu.

4 thoughts on “Ultima etapa”

  1. Primii 10 nu-s de aruncat, brava! Hai ca ati tras ca disperatii, meritati o pauza lunga de balaceala. Bravo buei!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *