Expeditia Dacia – Dupa 20 de ani

Guest post: Vasile Antip ne-a trimis povestea expeditiei Dacia, despre care foarte putini stiu, insa merita spusa. E vorba de o tentativa de circumterra a primului trimaran de productie autohtona, construit la Iasi.


Scriu aceste randuri pentru pasionati de vele

In 1990, dupa zece ani de pregatiri, este lansat trimaranul DACIA. Este de fapt o pluta moderna.
Trebuia sa se faca o navigatie in jurul globului, insa din motive financiare si tehnice s-a facut doar traversarea Atlanticului. Sponsorul principal era Dacia Pitesti.

In arhiva personala am putine foto, poate cu ajutorul celorlalti voi adauga si altele.

Initiatorul proiectului a fost Emil Braharu, care a mai construit si navigat cu plute pe Dunare si Marea Neargra.

articol ziar

Initial constructia s-a inceput la Iasi apoi s-a finalizat la Tulcea.

Trimaranul Dacia pe santier la Iasi
Trimaranul Dacia la lansare

Construita din metal, cantarea 70 de tone, lunga 18 metri si lata 7,5 metri. Motor de 65CP.
Catargul principal era din teva de sonda, iar velele mici ca suprafata, incat in Grecia am fost nevoiti sa marim focurile cu masina de cusut, la bord!

Dacia pe Dunare
Probe pe Dunare
Puntea superioara

Dormitorul se afla in corpul principal, se intra printr-o trapa sub careu. In corpurile laterale se afla cambuza si tancurile de apa.

Intre spatiul dintre corpuri erau tancurile de combustibil.

Ambarcatiunea a fost terminata cam prin 1989, s-au facut probe de mare, dar nu se putea pleca. Imediat dupa revolutie am plecat, chiar daca barca nu era bine testata.

Trimaranul Dacia - probe pe Marea Neagra

Emil Braharu, Toni Capatina, Radu Daniel, Horia Bolboceanu, Vasile Antip
Echipajul trimaranului Dacia

Echipajul se compunea din (de la dreapta la stanga)
Emil Braharu – maistru mecanic, comandantul si organizatorul expeditiei
Toni Capatina – radiotelegrafist
Radu Daniel – navigator
Un reprezentant de la Navrom (nu facea parte din echipaj) in schimb Navrom ne ajuta la agenturare
Horia Bolboceanu – cineast
Vasile Antip (subsemnatul cel mai tanar din echipaj 35 ani) – scafandru
George Romanca – biolog (nu este in foto).

In afara de navigator, ceilalti aveam notiuni minime de navigatie. Pasiunea era mare.
Am navigat pana in Grecia, unde intr-un golf aproape de orasul Ghition a trebuit sa marim suprafata focurilor.
Barca era foarte grea, trebuiam sa mergem aproape mereu si cu motorul, ca sa o putem guverna.
Apoi am pornit-o spre Sicilia. Escala la Licata, apoi la Palermo.

Trimaranul Dacia la Licata, Sicilia
Licata, Sicilia
Palermo

Aici ne parasesc doi din echipaj: Toni si George, din motive financiare.

Plecam mai departe in patru, cum statia radio nu functiona, foloseam unul portabil care avea o raza de sase mile. Totusi prin stramtori reuseam sa luam legatura cu nave romanesti (ai nostri, ai nostri!) care ne dadeau de toate.

Pescuim la navod.

Dupa o escala in Gibraltar, ajungem in Gran Canaria, unde facem publicitate pentru masinile romanesti.

Aici stam pana in noiembrie, asteptand alizeul. Prelungim bompresul cu o bucata de sina de cale ferata, ca sa echilibram planul velic.
Aici ne paraseste Dan (navigatorul), motive diverse.

Cum niciunul nu prea le aveam cu cu navigatia, l-am rugat inainte sa plece, sa-mi arate cum functioneaza navigatorul prin satelit. Am scris totul pe hartie si din fericire nu am avut probleme cu facutul punctului.
Aici il intalnim pe Jimmy Cornell, care organiza ARC. Ne-a dat un interviu si o invitatie onorifica pentru ARC.

In ultimul moment ni se alatura Saul, un evreu de origine romana care toata viata a fost mecanic pe nave.Voia sa se intoarca in Romania, dar nu se grabea.

Din cauza ca motorina luata de la un vapor era murdara (au gresit robinetul) a trebuit sa schimbam o gramada de filtre si sa facem un prefiltru din tricouri. Motorul se oprea de zece ori pe zi!

Capo Verde

Aici in Capo Verde: Saul primul din stanga, stia sa vorbeasca o gramada de limbi straine, ceea ce era foarte folositor pentru noi.

Porcul de Craciun - in Capul Verde


Aveam tangoane din teava de irigatie, care pana la urma au cedat… le-am reparat pana la urma.

Horia harponeaza la dorade

Dar Emil e cel care prinde peste, dimineata adunam pesti zburatori agatati printre gratare.

La trecerea ecuatorului sunt “botezat”

botez la ecuator

Am primit ordin sa oprim expeditia. Alegem portul Recife pentru ca avea o macara de 150 tone pentru ca sa punem barca pe puntea unei nave romanesti. Vine vaporul, comandantul spune ca nu poate pune barca pe nava sa pentru ca e foarte grea.

Ramasi fara bani decidem ca eu si cu Horia sa ne intoarcem in tara cu acea nava, iar Emil si cu Saul sa astepte o alta nava mai mare.

Emil vine si el peste doua luni cu o alta nava a Navromului. Il ajutam la bagaje. A incercat sa puna barca pe un alt vapor, era prea grea si nici un comandant nu voia sa o puna pe puntea sa, a trebuit s-o lase in Brazilia prin ambasada Romana.

Recent am aflat ca a fost scufundata ca recif artificial:

 

Asta a fost pe scurt povestea Daciei

L-am avut apoi pe Viking

Acum, sunt de un timp in Italia, sunt posesorul unui Evasion22 si fac navigatie in familie.


vasile antip
Vasile Antip
Bonus: un filmulet cu meseria pe cale de disparitie pe care am facut-o.

Published by

alex

escape artist in training

37 thoughts on “Expeditia Dacia – Dupa 20 de ani”

  1. Pacat de Dacia, impreuna puteam sa o punem la punct. Mi-ar placea un proiect asemanatoe, dar sa fiu si eu implicat. Ma cam pricep la nave si veliere.(navigator profesionist)
    Cu multa stima si respect.
    Bogdan P.

  2. Ce aventura nemaipomenita! Sunt extrem de fericit sa aflu dupa atatia ani ca voiajul transatlantic nu s-a terminat cu o catastrofa. Cand am vazut nava in portul Las Palmas m-am frecat la ochi ca credeam ca visez. Pur si simplu nu mi-a venit sa cred ca Dacia a reusit sa parcurga distanta dintre Romania si Insulele Canare… dar cumva a facut-o. Bine inteles ca aveam serioase indoilei cu privire la siguranta ei, dar mai ales a echipajului pentru continuarea voiajului. Dar, cum bine zice proverbul englez; all is well if it ends well, sunt foarte impresionat si vreau sa felicit intregul echipaj pentru optimisum si perseveranta lor. Bravo!
    Jimmy Cornell
    Londra
    02 noembrie 2010

  3. Wow! Am citit de doua ori numele pana sa ma dezmeticesc ca pe blog ne-a scris chiar Jimmy Cornell. :) Suntem foarte incantati de comentariu dvs.
    Ne-am bucura sa stim ca ne urmariti din cand in cand blogul si mai ales ne-ar placea sa ne scrieti ce parere aveti despre sailingul din Romania. Ar fi un articol de interes pentru multi dintre noi!

  4. Felicitari domnule Antip pentru articol. E bine ca dupa douazeci de ani si-a mai adus aminte cineva de minunata exepeditie Dacia. Din pacate tata nu mai este printre noi. A murit acum doi ani in urma unui atac cerebral si nu am reusit sa ne indeplinim visul de a ne face un velier si a o porni pe mare. Mai am cateva amintiri din expeditia respectiva, inclusiv jurnalul de bord, daca va mai intereseaza. Si salutari Domnului Cornell.

  5. Foarte frumos articolul! Ar trebui daca puteti sa dati mai multe detalii despre aceasta frumoasa expeditie.Daca puteti doamna Anca sau domnul Vasile poate puteti sa puneti mai multe fotografii, o parte din jurnal de bord ,mai multe intamplari din timpul expeditie , poate si ceva IMAGINI FILMATE daca aveti!

    Va multumesc ,astept un raspuns!

  6. faceti o carte dupa jurnalul de bord si dupa amintirile din calatorie. o sa fie cu siguranta foarte interesanta

  7. Nu stiu cu ce sa incep dar sigur trebuie sa-l felicit pe Vasile Antip ca a reusit sa puna pe net informatii despre aceasta expeditie. Imi aduc aminte cu placere dupa atatia ani de aceasta incercare. Ma bucur ca unul din cei sase a reusit sa-si duca visul pana la capat. Sgur am acasa jurnalul personal si voi reveni .

  8. “radu daniel stefan (naviigatorul):
    Nu stiu cu ce sa incep dar sigur trebuie sa-l felicit pe Vasile Antip ca a reusit sa puna pe net informatii despre aceasta expeditie. Imi aduc aminte cu placere dupa atatia ani de aceasta incercare. Ma bucur ca unul din cei sase a reusit sa-si duca visul pana la capat. Sgur am acasa jurnalul personal si voi reveni .”

    asteptam cu nerabdare sa reveniti!

  9. Nu am ajuns inca acasa. Cand voi ajunge, primul lucru pe care il voi face va fi sa caut jurnalul personal de calatorie al expeditiei care stiu ca trebuie sa fie pe undeva.

  10. Am gasit jurnalul de bord.

    LUNI 14 MAI 1990

    16.00 Motovelirul “DACIA” acostat cu babordul i portul Tomis .Echipajul format din Braharu Emil(conducator exeditie) Radu Daniel-Stefan(capitan secund la Navrom Constanta) Antip Vasile(scafadru) Capatana Anton(radiotelegrafist) Romanca George(biolog) Bolboceanu Horia(cineast) este gata de a porni la drum in tentativa de traversare a Atanticului.
    16.10 Mola tot. Manevra de iesire cu M.P(motor principal)
    16.15 travers FarTomis . Nava pe drum. Vant SE 3
    20.20 travers Far Tuzla . Drumul spre Istanbul continua cu focul(vela mica) si M.P.

    Voi reveni.

  11. MARTI 15 MAI 1990

    05.00 “Agatam” o setca de calcan. Cand o ridicam constatam 3 buc. Mananc dar la putin timp vomit totul. Valurile de travers fac sa nu ma simt bine. Deasemeni motorul foarte zgomotos. Da=174 Dc=170. Navigam cand cu focul + motor, cand fara foc. Vantul NNE 2 . Satelitul isi face datoria din plin. Nava este dotata cu un compas magnetic made URSS( a carui compensare s-a facut cu cateva zile inaintea plecariiprin relevare la cele 2 faruri de la intrarea in portul Constanta, rosu si verde), un radar mic japonez tip Furuno satelit SIMRAD NQ 909. Satelitul procurat de la Navrom C-ta de la m/n “Calugareni” iar comp.magnetic de la U.M. DH(Directia Hidrografica). Ce mai avem pe nava ? Multumita unitatii de scafandri 2 costume pt scufundare,scuter subacvatic( lt.mj Zaman C-tin)

  12. Multe salutari din partea fostilor colegi scafandri din Galati si din partea tatälui meu, Dimian Ion !!

    Toti ne amintim de Dvs. In adolescenta am avut ocazia de a vedea trimaranul Dacia in Portul Galati, nu imi amintesc cu exactitate anul.
    A fost o initiativä curajoasa si oarecum unica in perioada aceea.

    Sanatate si numai bine,

    M.Dimian

  13. Superb! ma bucur pentru reusita expeditiei ,iar in privinta meseriei ,a disparut ,au ramas doar amintirile .Acum tehnica a evoluat !iar de figuranti nu ducem lipsa.

    Sanatate si numai bine,

    N.Motoc

  14. Multumesc tuturor pentru vorbele de bine.Voi incerca in curand sa mai pun cateva fotografii si pasaje din jurnal.
    Iar colegilor scafandri,multe salutari si la o revedere poate la vara.

  15. miercuri 16 mai 1990

    00.00 Hula moderata, cer innourat. Se constata deriva foarte mare stanga si se ia Da= 186 Dc= 180
    08.00 Se revine la drum Da= 176 Dc= 170
    16.00 Stop masina. Se constata ruperea cablului de la timona;drept urmare se trece la inlocuirea lui imediat.
    17.30 Se inlocuieste cablul rupt deasemeni cureaua de la pompa de racire
    21.30 travers far Rumili
    22.50 Efectuat control sanitar. O salupa rapida apare in tribordul nostru si urc pentru a semna formalitatile pentru controlul sanitar.Procedam cu masina la redus catre locul de ancoraj de la Buyukdere(un golfulet din interiorul stramtorii Bosfor)
    23.40 Funda dreapta

  16. joi 17 mai 1990

    08.30 Vira. 08.40 Ancora la suprafata.Ne intalnim cu prima nava romaneasca.In dreptul nostru, “CALLATIS” mineralier 55000 tdw ce venea de la Casablanca cu fosfat pentru tara. Ne salutam si ne continuam drumul cu motorul dar si focul pe care sta scris cu litere mari:
    “ROMANIA PACE”. Suntem salutati , salutam; trimaranul nostru este privit cu o oarecare curiozitate.
    O aparitie inedita pe Bosfor.
    11.00 Control de la Harbour Master(Capitania) care ne solicita actele. Le dam actele navei(actul de registru + certificatul de deratizare) deasemeni carnetele de marinari.
    11.40 Control pilotaj.Completez 2(doua) formulare; peste tot “NIL”
    Iau legatura cu m/n Tuzla.
    12.30 Acostam cu td-ul la m/n Tuzla pentru ambarcare combustibil(motorina).Luam aproximativ 2 tone.Tuzla a avut o coliziune la prova cu un rus.
    14.30 Stop ambarcarea
    14.37 Mola tot. Drum practic spre portul turistic ATAKOY.
    16.15 travers far intrare. Manevra de intrare. Suntem intampinati de o barca pneumatica tip Zodiac fiind rugati de a o urma. Se tine legatura prin VHF portativ in canalul 73 cu turnul de control.Efectuam manevra de acostare cu pupa.Ne iese bine si ne felicitam pentru treaba asta.
    (Vasile a fost la timona si eu am dat comenzile).Am intrat intre un turc si un america. Spatiul foarte mic si ma gandeam ca daca fac o greseala nu pot plati ambarcatiunile lor cateva generatii la rand.Am avut ceva emotii.Mi-a prins bine ca am lucrat o perioada pe o nava de aprovizionare(Petrolier I) unde faceam multemanevre cu un singur motor.
    17.00 Sosit autoritati port(capitanul portului etc)
    Suntem primul motovelier romanesc ce sosim asa ca timp de trei zile suntem scutiti de taxe.Nici nu ne trebuie mai mult. Ne aflam in dana 68/67.
    Port turistic ATAKOY Lat=48 28 51 N Lat=028 52 55 E
    Constructia portului a inceput in 1989 in partea de sud a orasului Istanbul si la 5 km de aeroport

  17. vineri 18,sambata 19,duminica 20 mai 1990

    Fac un drum la Istanbul impreuna cu Vasile pentru a ajunge la Berkin Agency. Ajungem si aflam ca la Buyukdere nu trebuia sa ancoram pentru ca vezi doamne ar fi “zona periculoasa”. Iau legatura telefonic cu cdt. Mironescu care da instructiuni agentului sa ne ridice actele de la Capitanie(ce ne-au fost luate la tranzitarea Bosforului) si sa ne aduca ceva alimente. Cei de la Capitanie vor sa faca un bacsis.
    Cu Vasile, Toni, George si Horia prin bazarul din Istanbul. Cumpar pt. Den o masinuta si niste cingo.
    Duminica mergem la consulat pentru votare.Vasile ramane la nava. Acolo ne intalnim cu un ansamblu folcloric din Turda ce participa la un concurs. Speram sa se califice pentru Ankara.Erau toti imbracati in costume nationale.Am intrat toti cantand “Desteapta-te romane”.Dupa aceea am vizitat Turnul Galata, Sf. Sofia, si moscheea lui Soliman Magnificul.

  18. luni 21 mai 1990

    10.20 Mola tot.
    10.27 Travers far iesire Atkoy. Plecam spre Pireu

  19. MARTI 22 MAI 1990

    08.00 Stop masina. Inlocuim cablul de la timona.
    17.20 Trecem de Canakkale dar imediat vine o salupa de la vama si ne comunica ca trebuie sa facem control vamal. Plec cu salupa, ceilalati urmand sa vina cu trimaranul. Intre timp fac cunostinta cu biroul vamal unde mi se comunica ca trebuie sa platim 15 usd pt.tranzitare.Apare si agentul pe nume Mehmet Pisirigi(tel.16253) care va sta cu mine pana la finalizarea acestei istorii. Apare trimaranul si ancoreaza in rada portului turistic Canakkale. Se efectueaza controlul vamal;telefoane la Berkin(agent) pt. a fi confirmati, alte discutii, mai bem un ceai, semnez o declaratie impreuna cu agentul, Emil prin care confirmam ca nu avem arme si controlul este ok

  20. MIERCURI 23 MAI 1990

    00.30 In sfarsit terminam formalitatile si viram ancora.Ne continuam drumul.
    03.00 Travers Helles.
    08.00 In legaturta cu nava Cozia la iesire din stramtoarea Dardanele. In deriva pentru ceva reparatii. Ii rugam sa ne comunice radiograma data pe flota referitoare la expeditia Dacia :

    ” CP-89/15.05.1990

    Catre toate navele:
    La data de 15.05.90 ora 16.00 a parasit portul Tomis trimaranul”DACIA” avand intentia unei calatorii in jurul pamantului.Scopul expeditiei nautice este raspandirea noului spirit romanesc in lume. comandantul expeditiei dl.Braharu Emil este insotit de un ofiter maritim,un biolog,un telegrafist,un cineast si un scafandru.
    Agentii Navrom sunt imputerniciti de a acorda asistenta ambarcatiunii. Pentru succesul acestei misiuni de exceptie, echipajele flotei sunt rugate sa sprijine acesti pasionati compatrioti in realizarea obiectivului lor, implicit al nostru al tuturor.
    Ruta preconizata pe etape este urmatoarea:
    Istanbul, Palermo, Las Palmas, New York.

    Semnat : Director Popica “

  21. VINERI 25 MAI 1990

    Nava pe drum.
    04.00 Drum practic spre golful Saunion.
    06.00 Funda dreapta.Dam barca la apa si iesim cu Emil si Toni pt. a face formalitatile. La micul hotel de pe malul golfului rugam sa se anunte autoritatile. Dupa aproximativ o ora vine o masina de la Coast Guard care ne spune ca formele le facem la Pireu sau Levro.
    11.20 Vira spre Pireu
    17.48 Funda ancora in bazin port yacht ALIMOS – ATENA. Dam barca la apa si mergem(Radu si Emil) la administratia portului.
    Acolo , o cucoana , nici una nici doua ne tot inmana un formular pentru a-l completa. Ne informeaza ca aici se plateste pentru cel putin 3 zile iar la lungimea noastra de 15.70 m platim 33 usd.
    Cand aude de trimaran, pretul devine dublu asa ca le spunem ca vom reveni si plecam alaturi la Harbour Master. L e explicam ca vrem sa facem controlul vamal si suntem trimisi la Pireu. Plecam la ora 18.40 cand viram cu multa placere. Aici nu era de noi. La bani se adauga zgomotul inebunitor al avioanelor care decolau si aterizau la aeroportul din apropiere. Ajungem la Pireu si dupa ce ne invartim la intrarea portului de yachturi Zeas ne indreptam catre MIKROLIMANI unde ochesc o dana(cheu) chiar la intrare la farul rosu.
    20.10 Acostam cu Bd-ul . In fata noastra un velier francez (sot si sotie) pensionari de la care aflam ca aici nu se platesc taxe. Exact ce cautam.

  22. Cred ca aceasta Expeditie Dacia a fost
    Cintecul de Lebada al Flotei comerciale Romane si al
    Navigatiei Maritime Romanesti …….
    Cind ma uit in urma si vad ce am fost si ce am ajuns
    noi natia romana ma intreb daca nu cumva sunt adevarate teoriile cu conspiratiile mondiale ……
    Felicitari celor care inca isi mai aduc aminte de acele vremuri insa din pacate suntem din ce in ce mai putini ………..
    http://www.youtube.com/watch?v=5bshOQstPHU

    http://www.google.ca/search?q=nave+romanesti&hl=en&rlz=1W1RNRN_enCA440&biw=640&bih=291&prmd=imvns&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=WZa-TvrRKInf0QGE_qmrBA&sqi=2&ved=0CCAQsAQ&prmdo=1

  23. foarte interesanta si totodata periculoasa expeditia ta VASILE ANTIP.si totusi este bine ca s-a terminat cu bine.ma bucur foarte tare ca am mai aflat cate ceva de tine,cam tarziu dar asta e! cu respect PETRICA CRACIUN. ps. iti aduci aminte cand m-am imbracat in costumul de neopren si intram sub dus?

  24. Mi se pare foarte interesant…exact ceea ce speram sa gasesc pe internet…..respect tuturor….pare o nebunie dar vreau sa incerc sa traversez atlanticul din Irlanda pana in canada sau America depinde unde o sa fiu purtat de curenti…stiu ca pare o nebunie dar asta am sa fac in zilele care urma=eaza numai ca nu st sigur inca cand…ceea ce vreau sa fac este sa plec cu o pluta sau cu o barca…..asta va ramane de vazut….am sa mai revin cu informatii despre ideea asta….

  25. multi au venit,dar putini au fost alesi,din pacate au fost alesi si din categoria MATERIALISTI care au crezut ca se vor imbogati de pe urma acestei expeditii!pentru radu daniel tot respectul insa are mici omisiuni in jurnalul de bord care sunt departe de camaraderia marinareasca!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *